OBEZITATEA – “BOALA SECOLULUI”

Obezitatea este o boala cronica definita printr-un indice de masa corporala (IMC) peste 30 kg/m2. IMC permite o apreciere globala a starii de nutritie si se calculeaza impartind greutatea (in kg) la patratul inaltimii (in metri).Conform studiilor epidemiologice exista o corelatie puternica intre greutatea corporala si mortalitate, iar prevalenta afectiunilor legate de obezitate (ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala) incepe sa creasca de la un IMC peste 25 kg/m2.Obezitatea apare printr-un aport de calorii excesiv fata de cheltuielile energetie pe o perioada indelungata de timp.

Clasificarea greutatii corporale in functie de indicele de masa corporala (IMC)

status IMC Risc de boala
Subponderal < 18,5 Crescut
Normal 18,5 – 24,9 Normal
Supraponderal 25,0 – 29,9 Crescut
Obez gradul I 30,0 – 34,9 Inalt
Obez gradul II 35,0 – 39,9 Foarte inalt
Obez gradul III > 40.0 Extrem de inalt

Stiinta a facut mari progrese in intelegerea mecanismelor moleculare care controleaza cantitatea de grasime corporala, dar o cauza genetica a obezitatii a fost identificata doar intr-o minoritate din cazuri. Cresterea”epidemica” a prevalentei excesului ponderal in ultimele decenii se datoreaza, fara indoiala, modificarii factorilor de mediu, cu favorizarea sedentarismului si a aportului de alimente cu continut caloric ridicat (grasimi, dulciuri concentrate) in dauna legumelor, fructelor si cerealelor. Prezenta unei agregari familiale a obezitatii nu se datoreaza – cu rare exceptii – unei baze genetice comune, ci “mostenirii” unui anume tip de obiceiuri alimentare si de stil de viata (de exemplu petrecerea timpului liber in fata televizorului sau in alte activitati statice) care favorizeaza acumularea kilogramelor in plus.

Obezitatea se asociaza cu numeroase complicatii, multe serioase din punct de vedere medical, care altereaza calitatea vietii si conduc la imbolnaviri si moarte prematura. Principalele complicatii sunt metabolice (diabet zaharat, dislipidemie -modificarea grasimilor din sange, cu efect de favorizare a aterosclerozei), cardiovasculare (hipertensiune arteriala, boala coronariana, accident vascular cerebral, tromboflebite)

respiratorii (hipoventilatie, apnee in somn), osteoarticulare (guta, leziuni articulare – in special ale celor care sustin greutatea: genunchi, sold, coloana lombara), cancere (esofag, vezicula biliara, colon, san, uter, col uterin, prostata), genitale (tulburari de ciclu menstrual si infertilitate), gastrointestinale (litiaza biliara, steatohepatita nonalcoolica).

Scaderea in greutate amelioreaza multe din aceste complicatii si previne aparitia altora. Efectele pozitive sunt proportionale cu gradul de pierdere ponderala si apar inca de la o reducere modesta a greutatii – 5% din greutatea initiala.

Multi obezi pot reusi o scadere in greuate de scurta durata doar prin regim alimentar, dar succesul pe termen lung este mai dificil de obtinut. “Armele” terapeutice sunt: tratamentul dietetic, activitatea fizica, psihoterapia, tratamentul medicamentos, chirurgia bariatrica (ultimele doua rezervate cazurilor speciale)

Prima conditie a succesului este ca subiectul sa fie motivat – sa isi doreasca sa faca un efort pentru reducerea greutatii – pentru ca este nevoie de timp si vointa. Motivatia poate fi intarita prin informare – intelegerea riscurilor obezitatii si a beneficiilor scaderii ponderale; in plus, informarea ajuta “candidatul” sa-si propuna scopuri realiste (o reducere a greutatii cu 10% in 6 luni – de exemplu), evitand astfel dezamagirea de a obtine rezultate inferioare celor laudate in reclamele TV. Interventia se indreapta spre modificarea stilului de viata, cu schimbarea obiceiurilor alimentare si cresterea activitatii fizice, esentiale pentru un efect durabil. Reducerea aportului alimentar cu 500 kcal./zi si integrarea miscarii in viata cotidiana asigura o balanta energetica negativa, cu o scadere in greutate de aproximativ ½ kg saptamanal si reducerea cu 10% a greutatii in 6 luni. Pentru a pastra pe termen lung aderenta subiectului la tratamentul dietetic este important ca regimul alimentar prescris sa nu fie foarte restrictiv (nu sub 1000 kcal./zi), sa fie variat si flexibil, altfel plictiseala si frustrarea vor umbri entuziasmul initial. Alimentele trebuie sa raspunda necesitatilor individului ca aport de proteine, vitamine, minerale si adaptat problemelor de sanatate associate; este de preferat o dieta de 1300 – 1400 kcal./zi, cu proteine aproximativ 1 g/kg de greutate ideala si mai putin de 30% din calori ca grasimi (sub 50 g/zi).

Exemplu de regim alimentar cu 1400 kcal./zi

FRUCTE: mere, fragi, capsuni, zmeura, mure, dude, afine, cirese, visine, piersici, caise, nectarine, mandarine, portocale, kiwi, avocado,                           papaya, ananas, gutui, corcoduse, banane, pere, prune, struguri, rodii, mango, pepene galben, pepene verde, grapefruit 300g
LACTATE: lapte dulce, lapte batut, iaurt, sana, kefir 500g
CARTOFI , orez, gris, paste fainoase, fasole boabe, mazare cantarite fierte – 150g
PAINE sau mamaliga pripita : 400 g = 100 g paine 100g (4-5felii)
CARNE slaba (rasol sau gratar): pasare, vaca, vitel, miel, porc
PESTE  slab (rasol sau gratar)
BRANZETURI: telemea de vaca, urda, cas, branza proaspata
200g
GRASIMI: unt, ulei, margarina, smantana, frisca -fara prajeluri, rantasuri- 2 linguri
LEGUME: rosii, vinete, ardei, castraveti, gogosari, dovlecel, urzici, spanac, loboda, stevie, salata verde, laptuci, papadie, untisor, ridichi, bame, fasole verde, ciuperci, varza, conopida, andive, gulii, sparanghel,                       varza rosie, varza de bruxelles, broccoli, morcov, telina, sfecla, ceapa, praz, usturoi, pastarnac, patrunjel,napi – salatele pot fi acrite cu lamaie sau otet – 500g
OUA 1 la 2 zile
ALIMENTE INTERZISE: zahar, faina, biscuiti, prajituri, produse de patiserie, ciocolata, bomboane, dulceata, gem, marmelada, halva, rahat, inghetata,bauturi racoritoare dulci, bauturi alcoolice, must, miere, fructe uscate (prune,stafide, curmale, smochine ) si oleaginoase (migdale, nuci, alune, arahide, seminte)

ECHIVALENTE:  250 ml lapte = 100 g fructe (cu 10% HC)

20 g paine (o felie) = 50 g cartofi = 80 g mamaliga pripita

Activitatea fizica ajuta la obtinerea unui bilant energetic negativ si reduce pierderea de tesut muscular care apare in cursul curelor de slabire; in plus este dovedit ca miscarea scade riscul de boala cardiovasculara si diabet zaharat, independent de efectul pe greutatea corporala; activitatea fizica are si alte efecte benefice: stimuleaza functia respiratorie, “antreneaza” inima, previne osteoporoza, pastreaza mobolitatea, echilibrul si agilitatea, crescand sansele unei vieti independente pana la varste inaintate.Pentru a scadea in greutate si a mentine scaderea obtinuta prin dieta sunt necesare  aproximativ 30 minute/zi de activitate fizica intensa (jogging, aerobic, mers pe bicicleta) sau 60-75 minute/zi de activitate fizica moderata (de exemplu mers rapid), macar 4-5 zile din saptamana. Multi “grasuti” au dificultati in indeplinirea acestor sarcini, prin urmare este de preferat a propune initial scopuri mai modeste , ulterior crescand progresiv gradul de solicitare fizica, pe masura cresterii tolerantei; in plus, miscarea poate fi integrate in viata noastra de zi cu zi prin alegerea mersului pe jos in locul unei statii cu autobuzul si a urcatului pe scari in locul folosirii liftului.

Ajutorul psihologic inlesneste recunoasterea de catre subiectul obez a obiceiurilor alimentare si de stil deviata care au  promovat castigul ponderal si, prin urmare, modificarea lor. In acest scop sunt utile automonitorizarea (intocmirrea unor jurnale care consemneaza aportul alimentar si activitatea fizica), recunoasterea si evitarea situatiilor care conduc la consum alimentar exagerat (situatii conflictuale, conjuncturi sociale), suportul social (parinti, prieteni,colegi –care pot fi un sprijin si o sursa de incurajare permanenta in lupta cu kilogramele in plus).

Un comentariu la “OBEZITATEA – “BOALA SECOLULUI”

  1. Am 52 ani si in ultimii 2 ani m-am ingrasat 10 kg ajungand la 84 kg pt 1.60 m. Am avut probleme cu greutatea toata viata, in tinerete reusind sa ma mentin la 57 kg.
    Dupa un accident grav cu operatie la genunchi am luat in greutate de la 64 kg ajungand la 70 kg. Dupa repetate cure de slabire facute sub indrumarea dr. Lygia Alexandrescu, am reusit sa slabesc dar dupa instalarea menopauzei am ajuns cu groaza la 84 kg si nu mai reusesc sa slabesc decat foarte greu 2-4 kg pe care le pun la loc la incheierea curei. Am multiple afectiuni medicale care nu-mi permit medicamentele pt slabit(rectocolita ulcero-hemoragica, multipli noduli tiroidieni, mic accident vascular cerebral, fibrom uterin, steatoza hepatica, osteoporoza). Va rog sa-mi indicati un regim pt slabire si ce medicamente pot lua pt slabit.